joi, 28 octombrie 2010

Madrid, partea a doua (despre margele )

Am facut margele, timp de 3 zile, fiecare dupa stiinta si intentia lui. A fost absolut minunat, dar aici nu ma gandesc sa vorbesc despre tehnica si lucrari ci despre oamenii speciali din spatele lor.
(proiectul Christine Dumont)

Temele au fost deosebit de interesante, dar timpul nu destul.
Eu am preferat sa lucrez mai putin si sa ma uit atent cum lucreaza "Doamnele" modelajului, sa vorbim, sa impartasim experiente, si nu in cele din urma sa fiu mama micului creator mult prea patruns de misiunea lui acolo. Astfel incat, la finalul celor 6 workshopuri de cate 4 ore, eu nu am avut nicio lucrare a mea finalizata. Andrei insa, da.
(proiectul Donna Kato)
(cu Leslie Blackford)
Seara de petecere a fost extraordinara, "hot", asa cum ii sta bine unei petreceri in Madrid. Momentul schimbului de inch a fost absolut delicios- m-am intors acasa cu aptroape 100 de bucatele, fiecare cu povestea ei. Poate voi avea vredata inspiratia sa le prind pe toate intr-o poveste.
(schimbul de inch)

Am invatat o multime de mici trucuri, care in cele din urma fac diferenta intre un produs de targ si unul de expozitie.

Am aflat ca ceea ce am facut pana cum nu imi mai e suficient, ceea ce nu e usor caci drumul nou inca nu il stiu, dar e bine caci va fi un drum nou, si nu poate fi decat inainte.
Am cunoscut oameni minunati, incredibil de deschisi la a impartasi din experienta lor de zeci de ani si am legat prietenii la care nu as fi sperat.
(cu Donna Kato)
(cu Christine Dumont)
Si, nu in cele din urma, am aflat cum imi doresc sa arat la 70 de ani. Asa ca mi-am facut un calcul simplu: daca timp de 9 luni cat mi-am purtat copilul in burta, m-am gandit continuu cum vreau sa fie, cum vreau sa rada dimineata, si am primit tot ce mi-am dorit si mult mai mult, oare daca ma gandesc de acum cum vreau sa arat la "batranete", nu mi se va implini? Eu cred ca da... Ma voi gandi cat pot de des la zambetul din privirea noii mele prietene, Darleen.
(cu Darleen)
Toate gandurile mele bune, pentru oamenii extraordinari cu care mi-am impartit timpul acolo!

duminică, 17 octombrie 2010

Madrid, prima parte (despre Madrid)

Ca sa respectam cronologia, mi-am impartit gandurile in doua- intai despre Madrid apoi, firesc, despre margele.

"Despre Madrid" va fi de fapt despre indragostelile cu care am plecat de acolo, despre lucrurile care m-au impresionat atat de placut incat inca imi mai simt sufletul bucurat de ele.

M-am indragostit iremediabil de superbele evantaie, pentru care am facut o adevarata pasiune. Mi s-au parut expresia cea mai rafinata a feminitatii si elegantei! Am revenit obsedant in magazine doar sa ma mai bucur putin deschizandu-le, privindu-le...Am stat de vorba cu vanzatorii, am aflat despre materiale, despre ornamente.
Cu greu am ales doua, unul pentru mine, altul pentru mama....


M-am indragostit apoi de toate femeile madrilene trecute de 40 de ani. Am plecat spre Madrid cu gandul poznas cati barbati frumosi voi vedea. I-am vazut, e adevarat, sunt frumosi. Dar m-am indragostit de femeile lor mature. Nicaieri nu am vazut mai multe femei dichisite la un loc! De cele mai multe ori minione, de o frumusete aparte, departe de canoanele adevarate ale frumusetii, cu parul si machiajul absolut perfecte fara insa sa dea impresia ca e prea mult, ca deranjeaza. Bun gust si chic desavarsite!

Natural a venit parca, dragostea de limba lor nu cantata, asa cum as fi crezut, deseori surprinzator de rastita, dar absolut minunata!
Si in final m-am indragostit de jambonul spaniol si de specialele "tapas", de cultul cafeteriei, al barului de zi si al vietii de noapte.
Ceva ce nu mi-a placut? Fumul de tigara din toate localurile si mai ales enorm de multele femei tinere fumand, oricand, oriunde, extrem de des pe strada, respingatoare imagine. M-a contrariat si m-a intristat.

Dincolo de toate, am lasat in urma un oras special, cu arhitectura superba si oameni frumosi. Un timp minunat, pentru care multumesc din suflet!
In final, doua imagini din doua clipe dragi, in loc de concluzie...

marți, 5 octombrie 2010

Afara ploua si e frig! Si ce daca?!

A venit si ziua pe care o asteptam, eu si Andrei, din martie!
Plecam la Madrid la workshop de modelaj in clay- Euroclay carnival!http://www.euroclaycarnival2010.com/

Vor fi 3 zile superbe cu cele mai mari nume in domeniu- Donna Kato (de aproape un an de cand i-a citit cartile, viseaza Andrei sa ii spuna "Hi, Donna"), Christine Dumont, Judy Belcher, Leslie Blackford, Natalia Garcia de Leaniz, Eva Ehmeier.
Sa nu mai socotim toti participanii, fiecare cu experienta lui!
Va fi si o minunata actiune - schimbul de "inch" de la cina festiva, intre noi. Pe site ul evenimentului scrie atat de cordial: "On Monday the 11th a celebration dinner will take place, after which the attendants will be exchanging inchies. Inchies are square pieces of clay measuring 1 inch (2,5cm) per side. This exchange is a voluntary activity, but it is a fun tradition from all Clay Carnivals, and we keenly encourage you to take part of it! Each participant will be making 90 inchies to exchange with other participants. All can be the same, or different, that is your choice, and they can be decorated in any colour, motive or technique, as long as they remain the stipulated shape and size (one inch squares). Do not worry if you feel you might not have a big experience in working with polymer clay... just try your best and have fun making them! "

Mai jos "inchii" nostrii- primii doar ai lui Andrei, restul ai nostrii:-)
Nu le-am acordat prea mult timp, i-am lasat precum cursurile in studentie, pe ultima zi, dar au iesit!


Vor fi 7 workshopuri, 3 zile de lucru la superlativ.
Cel mai frumos si nebunesc cadou pe care mi l-am facut de multa vreme!
Afara ploua si e frig. Si ce daca?! Cui ii pasa?!




 
http://2.bp.blogspot.com/_vrQYz3nL3KY/TDXLSZu9fCI/AAAAAAAADjQ/sOcxMdDvjhM/s400/IMG_1041.JPG