vineri, 5 februarie 2010

Alegeri...

Ma gandesc de o saptamana la faptul ca ortopedul nu vrea sa-mi scoata tija de titan din genunchi, pusa acum un an. Mi-am dat seama ca e prima batalie pierduta in viata. In ultimul an mi-am facut un scop din a-l convinge sa-mi scoata tija. Iar vineri s-a stabilit- nu se scoate!
Am trecut prin toate starile posibile, de la revolta la disperare. Am avut nevoie de o clipa de liniste cu mine ca sa inteleg ce ma supara…Nu faptul ca voi ramane cu bucata aceea de metal ma supara ci faptul ca am fost invinsa…
Starea de conflict, de neacceptare, imi face rau. Asa cum toate starile de conflict imi fac rau... Am facut intotdeauna tot ce am putut sa nu traiesc in conflict si l-am inlaturat cat am putut din viata mea, indiferent ce forma ar fi avut- oameni ori stari.
Am avut o prietena. Cu timpul lucrurile au evoluat intr-o directie ciudata- se supara daca nu o sunam intr-o zi, dar de fiecare data cand o cautam, era intr-o nenorocire- traficul era prea aglomerat, locuri de parcare nu erau, la job era prea mult de lucru… Asa ca stateam intr-o lupta continua cu mine- sa risc sa se supere daca nu o sun sau sa aud cum toate nenorocirile pamantului sunt asupra ei. Cu parere de rau, am ales …
Cu preturi grele am scos din viata mea oamenii care au crezut ca au drept asupra mea sub orice forma, caci traiam continuu intr-un conflict cu mine intre a-i pierde si a-mi pastra libertatea. Asa cum m-am indepartat de cei ce intr-un fel sau altul imi tulburau linistea si echilibrul, oricat de grea mi-ar fi fost decizia…
Ma intorc la metalul meu. Aici e mai greu, nu ma pot departa fizic de el. Ma sacaie gandul ca e acolo si faptul ca ma impiedica sa-mi indoi piciorul cat vreau eu. Daca il scoateam, dadeam uitarii tot anul trecut. Se ducea, nu mai exista… un an cu toate neputintele si durerile lui. Dar nu pot! Am pierdut lupta cu ortopedul si metalul lui! Am ales azi sa accept ca am pierdut. Sa ma impact cu ideea, sa uit ca exista.
Aleg insa sa merg mai departe- voi indoi genunchiul ca si cum n-ar fi nimic in plus acolo…
Mi-e din nou liniste si bine…Am linistea si pacea acceptarii…

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
http://2.bp.blogspot.com/_vrQYz3nL3KY/TDXLSZu9fCI/AAAAAAAADjQ/sOcxMdDvjhM/s400/IMG_1041.JPG